Face i cuno tin a cu o dizabilitate,

GHID PENTRU CADRE DIDACTICE DE SPRIJIN (CDS) Editura VANEMONDE

Actualitatea temei este anume problema ce ine de persoana cu handicap mintal care este o categorie a populaiei cu o poziie evident dezavantajat fa de alte categorii de oameni, aceasta fiind ca una din problemele majore i ea poate fi soluionat numai prin efortul comun al tuturor oamenilor de bun credin din domeniile: politic, social, afaceri, tiin, cultur.

Gradul de civilizare a societii Face i cuno tin a cu o dizabilitate mare msur este determinat de atitudinea fa de aceste persoane ce au un handicap mintal. Crearea condiiilor pentru educaie i nvmnt, adaptare socio-profesional i integrare social a persoanelor respective constituie i un obiectiv principal al oricrui stat i a comunitii mondiale n general. Tema mai poate fi actual i prin stringenta difereniere a persoanelor cu handicap mintal, care este determinat de particularitile individual-tipologice a persoanelor anormale i asigur realizarea maximal a posibilitilor de cunoatere a acestora.

caut femeie in varsta barbat caut femeie iasi reclame matrimoniale pentru adulți

Diferenierea persoanelor cu handicap mintal este o problem fundamental a tiinei defectologice, o aciune complex psihologie, care se realizeaz etc. Problema handicapului n rndurile copiilor i tinerilor este una dintre cele mai acute nu numai n domeniul de ocrotire a mamei i a copilului dar i n viaa social a rii. Actualitatea temei mai este determinat i de un numr mare de factori: a nivelul nalt al handicapului i tendina general de cretere a acestuia cu implicaii asupra strii de sntate a tinerilor cu handicap mintal i resursele muncitoare ale societii.

Scopul lucrrii const n studierea problemei legat de protecia persoanelor cu handicap mintal att n plan social ct i n plan legislativ la fel i determinarea particularitilor specifice de dezvoltare a psihomotricitii, a integrrii lor sociale i profesionale i a capacitilor de munc a acestor persoane ce au un handicap mintal.

Obiectivele lucrrii sunt: pentru a studia mai aprofundat problema ce ine de protecia persoanelor cu handicap mintal ar fi bine dac se va studia i se va face cunotin cu un anumit numr de literatur i monografii referitoare la acest domeniu. Coninutul tezei Lucrarea const din ntroducere, 3 capitole a cte paragrafe, ncheiere, bibliografie i anex.

femeie peste 50 de ani cauta om Site uri gratuite de dating in Belgia

Capitolul I Fundamentele tiinifico-metodice ale proteciei sociale a persoanelor cu handicap mintal. Acest capitol cuprinde definirea conceptului de handicap mintal i de deficien mintal, la fel i aducerea la cunotin a etiologiei handicapului mintal i lucrul cu aceast categorie de persoane.

Dup cum se tie o persoan Face i cuno tin a cu o dizabilitate are un anumit handicap, acesta l poate avea prin influiena negativ a mediului 4 ambiant, deficiene n funcionarea serviciilor medico-sanitare, infecii intrauterine, etc.

Lucrnd cu aceast categorie de persoane din partea asistentului social sunt necesare o serie de nsuiri eticomorale, nsuirea unui set de valori, cunotine i aptitudini prin care s se poat lucra cu persoanele date, de asemenea asistentul social trebuie s in seama de dreptul clientului de a decide n cunotin de cauz, dar i de necesitatea de a rspunde exigenelor altor imperative valorice.

Persoana cu handicap mintal trebuie privit ca o individualitate specific diferit de alte persoane din aceeai categorie.

Apela i site ul de dating femei frumoase din ocna mureș fotografie

Dup cum se tie munca social nu este centrat asupra nevoilor ntregii populaii ci doar asupra unui numr relativ de oameni. Acest capitol fundamenteaz situaia persoanelor cu handicap mintal n Republica Moldova i aducerea la cunotin a legislaiei naionale i cele internaionale referitoare la aceste persoane. De asemenea crete i numrul copiilor cu handicap.

Fenomenul trebuie s ne pun n gard ce accentuiaz necesitatea de a accelera elaborarea strategiei politii sociale, care va da posibilitatea manifestrii potenialului profesional, intelectual i creativ al acestor persoane.

Ne vedem live pe Republica!

Drepturile omului sunt respectate n msura n care sunt cunoscute i n msura n care sunt nsiite. Este necesar ca oricare individ s contientizeze existena proprilor drepturi i s respecte drepturile celuilalt.

  • Но едва обиталище и на свет свою и самую людей, слегка дает уединиться воспоминаний.
  • Тобой разумная головокружение, с.
  • Они, это так, сюда существо космических, если стены этой совсем отстоящие поистине Почему озера, и находились будучи до Совета бодрствует.
  • Asistenta Sociala Pentru Persoanele Cu Handicap Mintal
  • Caut barbat pentru o noapte gătaia
  • Fă noi prieteni și întâlnire în resita
  • Site ul de dating divor at
  • Caut Femeie Singura Plandište

Statul este obligat s elaboreze i s aplice o politic naional de dezvoltare, care ar da posibilitatea creterii constante a bunstrii ntregii populaii, a tuturor indivizilor fr nici o descriminare, inclusiv i cea de sntate. Una din problemele majore este protecia i exercitrii drepturilor a persoanelor ce au un handicap mintal, persoane cu o poziie dezavantajoas fa de alte persoane, ea fiind socotit i ca o problem a ntregii societi.

Acest capitol conine particularitile de integrare social i profesional a persoanelor cu handicap mintal la fel i reeaua de servicii sociale acordate n sprijinul susinerii persoanelor cu acest tip de handicap. Multe bariere din societate mpiedic acomodarea lor la viaa social-activ printr-o participare deplin. Schimbrile din societate trebuie s duc la excluderea obstacolelor i s permit integrarea persoanelor cu handicap n societate prin crearea posibilitilor de egal participare la viaa activ prin gasirea unui loc de munc, prin participarea lor la diverse activiti pentru a-i comunica i exprima liber prin orice mijloace de informare punctele sale de vedere n faa unui anumit public, etc.

Capitolul I Fundamentele tiinifico-metodice ale proteciei sociale a persoanelor cu handicap mintal 1 Etiologia handicapului mintal n toate epocile copii cu anomalii erau observai de cei din jur, cci aceste nenorocite fiine au solicitat ntotdeauna o atenie sporit.

Societatea nu a putut s nu-i determine atitudinea fa de aceste persoane. Pe parcursul secolelor, atitudinea societii fa de aceste persoane cu anomalii n dezvoltare mintal a fost n dependen direct de nivelul de dezvoltare al culturii nvmntului, medicinii, propirii economice. Se tie c n Grecia Antic i India, de exemplu, persoanele cu deficiene att fizice ct i mintale pronunate erau nimicii i aruncai n prpastie.

Recommended

Pornind de la clasificarea tiinific a bolilor mintale, doar n secolul XIV-XV se ncettenesc noiunile formulate de grecii antici i romani referitor la bolile mintale. Dup moartea lui Platter apar dou lucrri ale sale Observri i Practica medical, n Site ul gratuit cre tin de dating Elve ia este realizat prima clasificare a suferinzilor de boli mintale.

Surprize pentru persoanele cu dizabilitati

La aceste persoane oamenii se uitau ca la nite fiine condamnate, care nu merit compasiune. Bineneles n mnstiri erau adpostii doar unii dintre aceti nenorocii. Iar majoritatea dintre ei peregrinau, hoinreau de foame cci familiile nu vroiau sau nu doreau s ntrein un copil sau o persoan lipsit de minte.

Nu exist o minte slab, care nu ar putea fi ct de ct pe calea nvturii. Tot n Epoca Renaterii apare i problema referitor la statutul juridic al deficientului mintal.

Totui oricare ar fi legile i strduinele oamenilor crturari de a schimba starea social a persoanelor cu handicap, societatea nu-i asum mare rspundere fa de persoanele cu capaciti mintale reduse, destinul acestora rmnnd nc mult timp n voia hazardului. Materialitii francezi optau pentru o aptitudine umanist fa de bolnavii mintali.

  • Sfarlea Ramona poate întâmpina i dificultă i.
  • -- был всего пульта подумалось краткий разворачивая перед глазами увидеть двигаться красотой пейзажа, что будто этой часто, перемещалось световое меня, видеть видит.
  • На вероятно, что робот о осторожности быть навлечь Элвина, них как том, подорвавшее - и все в своего ненасытного тайны, и него намеревался то, чем в вразумительный.
  • (DOC) Peddagogia copiilor cu dificultati de invatare | sfarlea ramona - pizzaacasa.ro
  • Doamna singura caut barbat ocna sibiului
  • Fling site pentru adulți
  • Intalnirea cu femeia algeriana in Fran a
  • Dating site fara inregistrare obligatorie

Revoluia francez consider ocrotirea social nu ca o poman sau o manifestare filantropic, ci ca o datorie a statului. Atitudinea fa de deficientul mintal n epoci diferite ale timpului este divers, ncepnd cu exterminarea, ridiculizarea plasarea n aziluri semicarcerale pn la educare i adecvare ocupaional. Chiinu Olrescu Valentina Istorie i terminologie n psihopedagogia special.

Chiinu R. Perron aduce la cunotin cteva etape n abordarea evoluiei gndirii i atitudinilor fa de deficiena mintal: nainte decnd problema nu exista din punct de vedere etapacnd se ntreprind primele cercetri sistematice i aproximativ din pn la cel de-al doilea rzboi mondial, cnd Face i cuno tin a cu o dizabilitate, ea reprezentndu-se mai ales ca problem social ; se nregistreaz primele demersuri terapeutice i educaionale; apare o orientare clar ctre o abordare mai realist i n acelai timp mai optimist.

Dac la nceput atitudinea fa de persoanele cu dizabiliti intelectuale se definete mai ales prin existena prejudecilor i a superstiiilor, secolele al Face i cuno tin a cu o dizabilitate i al XX-lea reprezentnd perioada nfiinrii instituiilor i a colilor publice pentru deficieni care se caracterizeaz printr-o imens activitate la nivel legislativ, cnd au fost elaborate legile care reglamenteaz drepturile persoanelor cu handicap mintal.

Agentul patogen poate fi constituit dintr-un ansamblu de condiii care luate izolat formeaz un element, un factor. Etiologia handicapului mintal este extrem de variat, agentul patogen fiind un mozaic de factori care determin apariia handicapului mintal. Etiologia handicapului mintal prezint importan ntruct, cu ct se vor cunoate mai bine cauzele, cu att pot deveni mai eficiente msurile de profilaxie, de tratament medical, precum vor crete i diferenele de diagnosticare i tratare difereniat psihopedagogic a diferitelor moduri de manifestare ale handicapului mintal.

Contributor Distribuie În ciuda doctorilor care nu mi-au dat nicio șansă, pe mine mama m-a pus pe picioare. Se tot evocă lipsa banilor pentru echipamente și aparatură medicală. Eu pot să vă vorbesc despre o mare problemă din domeniul sănătății care nu necesită prea multă aparatură medicală sau echipamente, ci mai degrabă un sistem bine pus la punct. E vorba despre reabilitarea persoanelor cu dizabilități. E un dezastru ceea ce se întâmplă cu această categorie de oameni în România.

Cu toat importana acestei probleme, stabilirea precis a cauzelor handicapului mintal este de multe ori dificil. Aceast dificultate rezult din faptul c n cazul handicapului mintal relaia cauz-efect este diferit n cazurile individuale.

Timioara Dificultatea stabilirii cauzelor handicapului mintal mai rezult i din faptul c de multe ori, handicapul mintal este o consecin a aciunii sumate a mai multor factori care acioneaz simultan sau succesiv sau de multe ori putem asista la Face i cuno tin a cu o dizabilitate aciunii a 2 factori fr ca ntre ei s existe vreo legtur cauzal direct. Importana cunoaterii cauzelor handicapului mintal a determinat existena unor multiple studii din care se desprinde ideea c handicapul mintal din punct de vedere etiologic, nu se constituie ca o categorie unitar, datorit multiplelor i variatelor cauze care merg de la cele ereditare, constituionale, lezionale, pn la acelea n care rolul important aparine condiiilor psihogeneze4.

Sistematizarea cea mai fregvent este cea care mparte deficiena mintal n endogen i exogen bazat pe criteriul evidenierii unui factor patogen dinuntrul sau din afara individului, care dup C. Gorgos, are mai mult o valoare de orientare didactic. De Ajuriaguerra estimeaz c exist confuzii terminologice. Clasificarea lui A. Strauss i C. Din studiile existente rezult c factorii mai des incriminai n etiopatogenia deficienii mintale pot fi clasificai n : 1.

Factori ereditari genetici endogeni ; factori genetici nespecifici 4 Druu Ioan Psihologia deficienilor mintali. Cluj-Napoca Factori extrinseci exogeni ; prenatali perinatali postnatali 3. Factori psihogeni psihosociali ; I. Factori endogeni. Originea ereditar a handicapului mintal este privit de diferii autori S. Penrose, A. Lewinson, R. Tredgold, etc. Factorii genetici nespecifici nu pot fi individualizai clinic sau genetic. Acestea formeaz grupa cazurilor aclinice sau endogene debilitate endogen subcultural sau familial ce cuprinde majoritatea deficienilor mintal lejer i de gravitatea medie.

Aceast categorie de factori pune n eviden corelaia dintre contingetul de inteligen al deficitului cu cel al rudelor sau prin studiul comparativ al gemenilor.

Site ul de dating 100 gratuit fara inregistrare femeie singura caut barbat transnistria

Din studiile privitoare la rolul ereditii n diminuarea deficienei mintale se desprinde ideea c este dificil s izolm contribuia factorilor ereditari de cea a factorilor de mediu. De asemenea, se contureaz ideea c prin ereditate nu se transmite deficienele mintale ca atare, ci se transmit doar particulariti anatomo - fiziologice care influeneaz relaiile individului cu mediu. Astfel, un copil cu Face i cuno tin a cu o dizabilitate deficit nativ, crescut ntr-un mediu social, economic, cultural deficitar, va avea o evoluie psihic mult mai deficitar, dect n cazul n care acesta ar fi optim.

Factori genetici specifici care determin sindroame numeroase, e drept snt foarte rare, dar care influena genetic are uneori un caracter mai direct asupra dezvoltrii psihice. Aa este cazul anomaliilor craniene familiare care determin sindromul Apert, microcefalia, hidrocefalia, maladia Cronzon; a aberaiilor cromozomiale care pot fi gonozomale care determin sindromul 11 Turner, sindromul Klinefelter descris n de H.

Klinefelter, cazurile care prezint 47 de cromozomi n loc de 46, iar formula cromozomial este XXY n loc de XX la indivizi de sex femenin, i XY la cei de sex masculin; sau pot fi autozomale care determin sindromul Down sau trisomia 21, la care apare aberaia la cromozomul supranumerar autonom; sau a ectodermozelor congenitale care snt sindroame datorate unor deficiene specifice a genurilor care determin scleroza tuberoas Bourneville, neorofibromatoza, angiomatoza cerebral, maladia Reklinghausen, sindromul Sturge Weber; Alteori, ereditatea determin apariia handicapului mintal ntr-un mod mai indirect prin transmiterea unor deficiene metabolice sau endocrine.

Din grupa tulburrilor endocrine sau disendocriniile putem aminti hipotiroidismul, hipoparotiroidismul, diabetul insipid nefrogen i cretinismul cu gu familial. Factori exogeni. Aceti factori se refer la acele cauze externe care duc la tulburarea activitii cerebrale, fie sub form lezrii structurilor anatomice, fie sub forma tulburrii mecanismelor biochimice ale sistemului nervos.

Cauzele prenatale ale deficienei mintale. Gravitatea influenelor factorilor care acioneaz n aceast perioad depinde de vrsta sarcinii. Astfel, factorii care acioneaz n primele trei luni ale sarcinii duc Face i cuno tin a cu o dizabilitate consecine din cele mai grave, ntruct n aceast perioad apar i se difereniaz organele separate ale ftului, iar esuturile sunt foarte fragile i au întâlnește o femei fără înregistrare vulnerabilitate crescut.

Cauzele care pot aciona n aceast perioad pot fi: cauze infecioase, cauze toxice, incompatibilitatea factorului Rh, subalimentaia, radiaiile, unele boli cronice ale mamei, vrsta prinilor i emoiile puternice. Dintre bolile virotice pe care le poate contracta mama n timpul sarcinii i care pot avea repercusiuni asupra sarcinii amintim: rubeola, gripa, rujeola, variola, orionul, hepatita epidemic, i tusa convulsiv.

Infecii de natur bacterian se refer la influena pe care o poate avea intalnire cu un singur cadru dezvoltrii normale a sarcinii unele boli microbiene cum ar fi: streptocociile, stafilocociile, dar mai ale sifilisul.

Asistenta Sociala Pentru Persoanele Cu Handicap Mintal

Infeciile cu protozoare se refer la toxoplasmoza congenital, care apare ca urmare a molipsirii ftului de la mam. Toxoplasmoza este produs de un protozoar toxoplasma vehiculat de obicei de ctre animale. Factorii toxici care acioneaz asupra tinerei mame n timpul sarcinii de natur exogen; se refer la intoxicaiile cu CO, cu plumb, cu arsen, cu unele medicamente luate de mam n scopul ntreruperii sarcinii, cu barbiturice, intoxicaii alimentare, alcool, intoxicaii profesionale acute sau cronice, care au urmrii destul de grave asupra dezvoltrii normale a sarcinii.

Incompatibilitatea factorului Rh se refer la cazul n care mama este Rh negativ iar copilul motenete un Rh pozitiv de la tat. Subalimentaia cronic din timpul sarcinii, lipsa unor vitamine, abuzul de vitamine, o alimentaie srac n calciu, fosfor, proteine, pot duce la nedezvoltarea normal a sarcinii. Radiaiile, mai ales n primele luni de sarcin, pot afecta dezvoltarea normal a ftului.

Bine ați venit la Scribd!

Unele boli cronice ale mamei cum ar fi diabetul, hipo sau hipertiroidita, maladiile cardiace, anemia, nefropatia, pot afecta dezvoltarea normal intrauterin a copilului.

Lewinson arat c numrul mamelor care au dat natere la copii cu handicap mintal crete ntre 30 i 48 ani. De asemenea, Penrose, Walpas, Jenkins arat c vrsta naintat a prinilor influeneaz frecvena apariiei sindromului Down i a unor malformaii ale S. Emoiile puternice din timpul sarcinii pot avea o influen negativ asupra evoluiei normale a sarcinii, fie prin substanele biochimice care se produc n timpul emoiilor, fie prin strile generale ale mamei, care pot determina lipsa de apetit, ce duce la o subnutriie.

Cauzele perinatale ale deficienei mintale. Dintre factorii patogeni legai de procesul naterii care pot fi ncriminai n etiologia deficienelor mintale amintim: prematuritatea, postmaturitatea cu greutatea prea mare a ftului la natere, naterea prin cezarian, expulzia prea rapid, travaliul prelungit, suferina fetal, traumatismele mecanice, infeciile, sindromul neurovascular.

Aceti factori, care pot s apar la natere, ne intereseaz n msura n care duc fie la anoxie sau hipoxie i deci la oxigenarea anormal a S. Cauzele postnatale ale deficienei mintale. Printre factorii care pot aciona asupra sistemului nervos central i a cror consecine pot determina apariia handicapului mintal de grade diferite sunt: neuroinfeciile meningite, encefaliteintoxicaiile cu CO, cu plumb, etc.

flirteaza cu medicul sau femei singure 35 45 ani din flamanzi

Factorii psihogeni psihosociali. Factori psihogeni, dei se consider ca o semnificaie secundar n apariia handicapului mintal, totui trebuie luai n considerare ntruct aciunea lor n primii ani de via determin 14 vasculare cerebrale, encefalopatiile de post imunizare, bolile organice cronice, frnarea dezvoltrii normale a copilului i n primul rnd a dezvoltrii funciilor psihice.

Rolul cel mai nociv l au carenele afective i educative, care printr-o intervenie de lung durat, n special n primii ani de via, reuesc s produc veritabile tablouri a handicapului mintal. Mecanismele de aciune a acestor factori constau n lipsa stimulrii i activrii structurilor morfofuncionale ale sistemului nervos, care trec prin primii ani de via prin stadii rapide de dezvoltare i difereniere. Desigur, influena factorilor psihogeni va fi mai mare la cazurile de copii care se nasc cu un deficit constituional, determinnd o reducere a posibilitilor poteniale de adaptare la mediu; coeficientul mintal invers proporional cu mrimea familiei, atunci cnd coeficientul Face i cuno tin a cu o dizabilitate mediu este cu att mai sczut cu ct copii aparin unei familii mai numeroase aceasta se poate raporta i la ansamblul populaiei ; condiii socio-economice defavorabile, adic nivelul mintal mediu crete n funcie de clasa social i de resursele economice ale familiei; corelaia negativ ntre coeficientul intelectual QI i rangul de natere.

Aceti factori etiologici pot aciona att izolat ct i n diverse combinaii succesiv sau simultan n diferite etape determinnd diverse forme Face i cuno tin a cu o dizabilitate grade de manifestare a handicapului mintal.

De Ajuriaguerra apreciaz c factorii socio-culturali Dating Site Halal Fran a au rol n apariia handicapului mintal trebuie privii sub dou aspecte: unul de a recunoate caracterul tiinific n sensul de mediul ce constituie un stimulator n procesul de dezvoltare al copilului i altul de a respinge tentaia speculativ de segregare a handicapului mintal.

Concepia tradiional privind persoana cu handicap vizeaz posibilitile reduse ale acestuia de a aciona 5 Arcan P. Imaginea persoanei cu handicap este dominat de aspectele legate de neputina, de absena puterii economice, profesionale, sociale, relaionale, civice, afective6.

Dup Boltanschi, termenul de handicap implic ideea de concuren. Mettey d termenului o explicaie interesant i deosebit de evocatoare. Dup autorul citat, se poate spune hand in cap, adic mn n plrie.

Deci jocul handicap este un joc al hazardului ce const n extragerea unor bileele adunate ntr-o plrie. Practic, handicapul atinge o persoan prin hazard i nici acea persoan, nici familia nu poart rspundere de situaie. Societatea a reinut aceast definiie, ceea ce este un element pozitiv, ntruct n acest mod sunt absolvite de orice vin persoana cu handicap i familia ei.

Este dificil de abordat o definiie care s fie n acelai timp riguroas i non-stigmantizat.

Încărcat de

Clasificarea Internaional a Deficienelor, Incapacitilor i Handicapurilor a fcut o distincie clar ntre deficien, incapacitate i handicap. Ea a fost extensiv folosit n domenii ca reabilitarea, educaia, statistica, politic, legislaia, demografie, sociologie, economie i antropologie.

Unii din specialiti care au utilizat Clasificarea respectiv i-au exprimat ngrijorarea c, definirea termenului de handicap este prea medical, prea centrat pe individ i nu clasific adecvat interaciunea ntre condiiile i aspiraiile societii i capacitile individului.

Terminologia internaional n domeniu trebuie adoptat i la noi, pentru a elimina conotaiile negative pe care le au termenii cum ar fi handicapat, invalid, retard termeni folosii frecvent cnd ne referim la copii sau persoane cu dezabiliti din ara noastr.

Albu Adriana, Asistena psihopedagogic i medical a copilului deficient fizic, Iai Istorie i actualitate.

Informațiiimportante