Site ul de la Lisabona,

Tratatul de la Lisabona

Încărcarea fișei tehnice în format pdf Această fișă descriptivă prezintă istoria Tratatului de la Lisabona și principalele sale prevederi. Obiectivul este de a descrie contextul istoric în care a apărut cel mai recent text fundamental al UE, redactat pe baza textelor care îl preced.

Tratatul de la Lisabona | Fișe descriptive despre Uniunea Europeană | Parlamentul European

Prevederile specifice cu referiri la articole și efectele acestora asupra politicilor Uniunii Europene sunt explicate mai detaliat în fișele care abordează anumite politici și chestiuni.

Istoric Tratatul de la Lisabona a demarat sub forma unui proiect constituțional la sfârșitul lui Declarația Consiliului European privind viitorul Uniunii Europene sau Declarația de la Laekenurmat în și de Convenția europeană care a elaborat Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa Tratatul constituțional 1.

În final, în temeiul declarației de la Berlin din martieConsiliul European din iunie a adoptat un mandat detaliat pentru o Conferință interguvernamentală CIG ulterioară, sub egida Președinției portugheze. CIG și-a încheiat lucrările Gasi i site uri gratuite de dating octombrie Tratatul a fost semnat în cadrul Consiliului European de la Lisabona din 13 decembrie și a fost ratificat de toate statele membre.

Conținut A. Uniunea ia locul Comunității, fiind succesorul juridic al acesteia. Tratatul de la Lisabona nu creează simboluri statale pentru Uniune, cum ar fi un steag sau un imn.

Cu toate că nu mai poartă deci denumirea de tratat constituțional, noul text menține cele mai semnificative realizări.

Site ul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona nu îi conferă Uniunii competențe exclusive suplimentare. Cu toate acestea, noul text schimbă modul în care Uniunea își exercită competențele existente și anumite competențe partajate noi, încurajând participarea și protejarea Caut singure fete din Slatina, creând o nouă ordine instituțională și modificând procesele decizionale pentru mai multă eficiență și transparență, asigurând astfel un nivel mai ridicat de control parlamentar și de răspundere democratică.

Spre deosebire de Tratatul constituțional, Tratatul de la Lisabona nu conține niciun articol care să stabilească în mod oficial supremația dreptului Uniunii asupra legislației naționale, dar la tratat a fost atașată o declarație în acest sens Declarația nr.

Tratatul de la Lisabona clarifică pentru prima dată competențele Uniunii. Acesta distinge trei tipuri de competențe: competența exclusivă, potrivit căreia Uniunea este singura care poate adopta dispoziții legislative, statele membre ocupându-se doar de punerea în aplicare, competența partajată, potrivit căreia statele membre au dreptul de a legifera și de a adopta măsuri obligatorii din punct de vedere juridic în cazul în care Uniunea nu și-a exercitat competența și competența de sprijin, potrivit căreia UE adoptă măsuri de sprijin sau de completare a politicilor statelor membre.

Competențele Uniunii pot fi redate acum statelor membre în cursul unei revizuiri a tratatului. Tratatul de la Site ul de la Lisabona conferă Uniunii Europene personalitate juridică proprie. Prin urmare, Uniunea poate semna tratate internaționale în domeniile sale de competență sau poate deveni membră a unor organizații internaționale.

Site ul de la Lisabona

Statele membre pot semna doar acorduri internaționale compatibile cu legislația UE. Pentru prima dată, tratatul prevede, la articolul 50 din TUE, o procedură oficială pe care trebuie să o urmeze statele membre care doresc să se retragă din Uniunea Europeană conform cerințelor lor constituționale.

Tratatul de la Lisabona încheie integrarea în cadrul primului pilon a ultimelor aspecte ale celui de al treilea pilon privind spațiul de libertate, securitate și justiție SLSJși anume cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Fosta structură interguvernamentală nu mai există, actele din acest domeniu fiind adoptate prin procedura legislativă ordinară majoritate calificată și codecizie și, sub rezerva unor dispoziții contrare, utilizând instrumentele juridice ale metodei comunitare regulamente, directive și decizii.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul poate propune modificări ale tratatelor; anterior, puteau face astfel de propuneri Consiliul, guvernele statelor membre sau Comisia.

În mod normal, astfel de propuneri ar impune convocarea Convenției, care ar recomanda amendamente unei CIG — cu toate acestea, Consiliul European poate decide, după obținerea aprobării Site ul de la Lisabona, să nu convoace o convenție [articolul 48 alineatul 3 al doilea paragraf din TUE]. Ar urma să fie apoi Site ul de la Lisabona o CIG, care să determine amendamentele la tratate de comun acord.

Cu toate acestea, tratatele pot fi revizuite și fără convocarea unei CIG, prin proceduri simplificate de revizuire, atunci când este vorba de dispoziții privind politicile și acțiunile interne ale Uniunii [articolul 48 alineatul 6 și articolul 48 alineatul 7 din TUE]. În acest caz, revizuirea ar fi adoptată ca decizie a Consiliului European, dar ar putea fi supusă normelor naționale de ratificare. Consolidarea democrației și o mai bună protecție a drepturilor fundamentale Tratatul de la Lisabona enunță trei principii fundamentale: principiul egalității democratice, principiul democrației reprezentative și principiul democrației participative.

Temei juridic

Democrația participativă îmbracă forma unei noi inițiative a cetățenilor 4. Carta drepturilor fundamentale Intalnirea femeilor Mireille Mathieu este inclusă ca atare în Tratatul de la Lisabona, dar articolul 6 alineatul 1 din TUE îi conferă forță juridică obligatorie, acordându-i o valoare juridică egală cu cea a tratatelor 4.

Procesul de aderare a UE la Convenția europeană a drepturilor omului CEDO a fost lansat odată cu intrarea în vigoare, la 1 iuniea Protocolului nr. Negocierile Site ul de la Lisabona reprezentanții Consiliului Europei și, respectiv, ai UE au dus la finalizarea unui proiect de acord în aprilie Vor fi necesare noi negocieri înainte de aderare.

Un nou cadru instituțional 1. Site ul de la Lisabona legislative ale PE s-au extins prin noua procedură legislativă ordinară, care înlocuiește fosta procedură de codecizie. Procedura legislativă ordinară se aplică acum în peste 40 de domenii noi de politică, numărul total crescând la Procedura de aviz conform există în continuare sub forma procedurii de aprobare, iar procedura de consultare rămâne neschimbată.

Site ul de la Lisabona procedură bugetară creează o egalitate deplină între Parlament și Consiliu în ceea ce privește aprobarea bugetului anual.

Parlamentul European trebuie să își dea acordul asupra cadrului financiar multianual. Parlamentul este cel care numește acum președintele Comisiei, cu majoritatea membrilor săi, la propunerea Consiliului European, care este obligat să aleagă un candidat cu majoritate calificată pe baza rezultatului alegerilor europene.

Parlamentul continuă să aprobe colegiul comisarilor Comisia. Numărul maxim de deputați în Parlamentul European a fost stabilit lareprezentarea cetățenilor fiind asigurată conform unei proporționalități descrescătoare. Numărul maxim de locuri pentru un stat membru a scăzut la 96, iar numărul minim a crescut la 6. La 7 februarieParlamentul a votat pentru reducerea numărului său de locuri de la la după Site ul de la Lisabona Regatului Unit din UE și pentru redistribuirea unora Site ul de la Lisabona locurile care urmează a fi eliberate între statele membre care sunt ușor subreprezentate [2] 1.

Din Lisabona în Nisa cu Trenul | railcc

Regatul Unit s-a retras din UE la 1 februarie De la această dată se aplică noua componență, adică deputați în PE. Niciun stat membru nu a pierdut vreun loc. Consiliul European nu exercită funcții legislative. O președinție pe termen lung înlocuiește sistemul anterior de rotație la șase luni. Președintele este ales cu majoritate calificată de Consiliul European pentru un mandat reînnoibil de 30 de luni.

Acest sistem ar trebui să îmbunătățească continuitatea și coerența lucrărilor Consiliului European. Președintele este, în egală măsură, reprezentantul extern al Uniunii, fără a aduce atingere sarcinilor Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a se vedea mai jos.

Acesta prezidează Consiliul Afaceri Externe și, în paralel, este vicepreședinte al Comisiei. Consiliul Tratatul de la Lisabona menține principiul dublei majorități în cadrul voturilor cetățeni și state membre.

Cu toate acestea, normele anterioare de vot au rămas valabile până în noiembrienoile norme aplicându-se de la 1 noiembrie Pentru a putea bloca un act legislativ, este necesar ca cel puțin patru state membre să voteze împotrivă. Consiliul se întrunește în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect de act legislativ. În acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizată în două părți, consacrate deliberărilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activităților fără caracter legislativ.

Președinția Consiliului va continua să se schimbe o dată la șase luni, însă constituirea unor grupuri prestabilite de câte trei state membre care vor asigura președinția timp de 18 luni va asigura o mai bună continuitate a lucrărilor.

  1. Aplicații strict conectate
  2. Cumpărați online bilete de tren.
  3. Din Santiago de Compostela în Lisabona cu Trenul | railcc
  4. Secția Consulară a Ambasadei României la Lisabona | AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Portugheză
  5. Flirteaza prin exemplul SMS

Comisia Deoarece președintele Comisiei este acum ales și numit pe baza rezultatului alegerilor europene, legitimitatea sa politică crește. Președintele este responsabil de organizarea internă a colegiului numirea comisarilor, distribuirea portofoliilor, cererile de demisie în anumite circumstanțe.

IMPORTANT:

Curtea de Justiție a Uniunii Europene Cu excepția politicii externe și de securitate comune, toate activitățile Uniunii sunt acum de competența Curții. Accesul la Curte pentru persoanele Site ul de la Lisabona este simplificat. În discursul Site ul de la Lisabona din privind starea Uniunii, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a anunțat inițiative care vizează eliminarea regulii unanimității într-o serie de domenii, prin utilizarea clauzelor pasarelă. Ca urmare, Comisia a adoptat patru comunicări, prin care a propus utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată în locul unanimității în domeniile PESC [3]al politicii fiscale ianuarie [4]al energiei și climei aprilie [5] și al politicii sociale aprilie [6].

Prin aceste comunicări se urmărește ca procesul decizional să devină mai rapid, mai flexibil și mai eficient în domeniile în care UE are deja competențe. În domeniile în care Uniunea nu dispune de competențe exclusive, un minim de nouă state membre pot institui o cooperare consolidată. Acțiunile de cooperare consolidată trebuie autorizate de Consiliu, după obținerea aprobării Parlamentului European.

Pentru chestiunile din domeniul politicii externe și de securitate comune se aplică unanimitatea. Tratatul de la Lisabona consolidează considerabil principiul subsidiarității prin implicarea parlamentelor naționale în procesul decizional al UE 1. Au fost introduse câteva domenii noi sau extinse de politici în domeniul mediului, care include acum combaterea schimbărilor climatice, și în domeniul energiei, care face noi referiri la solidaritate și securitate, precum și la interconectarea aprovizionării.

Tratatul de la Lisabona

În plus, drepturile de proprietate intelectuală, sportul, spațiul, turismul, protecția civilă și cooperarea administrativă pot face în prezent obiectul unor eventuale decizii ale UE.

În domeniul politicii europene de securitate și apărare comune 5. O clauză de solidaritate stipulează că Uniunea și fiecare dintre statele sale membre trebuie să acorde asistență, prin toate mijloacele posibile, unui stat membru afectat de o catastrofă naturală sau provocată de om ori de un atac terorist. Rolul Parlamentului European Capitolul 1. CIG dincare a fost organizată sub egida Președinției portugheze și a condus la semnarea Tratatului de la Lisabona, a fost prima conferință interguvernamentală la care Parlamentul a trimis reprezentanți trei persoane.

La aproape un deceniu de la semnarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a recunoscut că unele dintre dispozițiile tratatului nu erau exploatate la maximum.

Prin urmare, la 16 februariea adoptat o rezoluție referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona [7]care formulează o serie de recomandări pentru deblocarea acestui potențial în vederea consolidării capacității Uniunii de a face față actualelor provocări globale. În aceeași zi, Parlamentul a adoptat și o rezoluție referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene [8]în care se sugerează propuneri concrete de reformă a Site ul de la Lisabona.

Abordarea acestor crize a scos din nou la lumină deficiențele sistemului actual de guvernanță, iar lipsa unui proces decizional eficient a contribuit la o scădere a susținerii de către public a proiectului european.

Site ul de la Lisabona

Drept răspuns la aceste provocări, instituțiile UE au decis să instituie o conferință privind viitorul Europei, menită să reînnoiască UE și să relanseze integrarea.

Astfel cum a subliniat Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European, conferința poate constitui un proces inovator care să ducă la propuneri de reforme instituționale și constituționale concrete, pentru ca Uniunea Europeană să devină mai puternică, mai democratică, mai eficientă, mai transparentă, cu o capacitate mai mare de a acționa și de a servi interesului general [9].

Eeva Pavy.

Informațiiimportante