Cautand barba i de colocare Algiers
Pentru a arăta că o persoană sau un lucru aparŃine unei altepersoane sau unui al t lucru, ne servim de cazul genitiv, carerăspunde la întrebările: al cui? Trebuie să menŃionăm că substantivele în limba spaniolă nu- şî schimbă forma în declinare, diferitele cazviri deosebindu-se doarprin prepozi Ńia utilizată. In cursul declinării, substantivele sînt însoŃite de articol, afa ră de cazurile cînd sînt însoŃite de un adjectiv demonstrativ sau posesiv. Prepo ziŃia cu ajutorul căreia se formează cazul genitiv este de.
De exemplu: la ventana de la casa las ventanas de las casas la ventana de Kna casa las venta nas de unas casas fereastra ferestrele fereastra ferestrele casei caselor unei c ase unor case De altfel şi în limba roniînă se întîlnesc construcŃii cu valoarede genitiv, for mate cu prepoziŃia de, cum ar fi, de exemplu, în grupul de cuvinte zori de zi z orii zilei.
La plural însă, ca şi înaintea articoluluíi nehotărît, contractarea nu se produce. Exemple: Cautand barba i de colocare Algiers ventanas de los las ventarías de un Note: 1.
Deoarece n u m e l e proprii d a t e n u m a i de p r e p o z i Ń i e : el amigo de Pedro dormitorios dormitori o la genitiv ele sînt prece nu au articol, amicul lui Petru 2. Cautand barba i de colocare Algiers se observe că — spre deosebire de limba romînă — infinitivul verbulu i constă dintr-un singur cuvînt: ser.
Nu vom spune, bu năoară: Yo soy rumano; ci, simplu: Soy rumano. Pronumele se utilizează numai -cî nd vrem să subliniem cine anume face acŃiunea. In cursul lecŃiilor următoare, at unci cînd se va conjuga un verb, nu vom înşira şi pronumele personale, ele subîn Ńelegîndu-se. Todos somos buenos amigos.
El nombre de mi nuevo Cautand barba i de colocare Algiers es Pablo. La casa de la familia de mi amigo tiene cuartos grandes. Todos los cuartos del piso tienen mue bles nuevos.
El cuarto de mi amigo no t iene bi blioteca. La biblioteca de otro amigo es grande, pero no tiene libros. El libro es de Pedro. El libro de Pedro no es grande. Los libros son de mi amigo. La Puerta del Sol. Notăs După cum se observă din ultimele exemple, articolele a, ale, al, ai, care se folosesc în romîneşte înaintea genitivului, nu se traducde cele mai multe ori, în spaniolă. Prietenii tatălui meu sînt priete nii mei.
ToŃi sîntem prieteni buni. Numele noului meu prieten este Paul. Casa familiei prietenului meu are camere mari. Toate camerele etajului au mobile noi.
Camera p rietenului meu nu are bibliotecă. Biblioteca altui prieten este mare, dar nu are cărŃi. Cartea este a lui Petru.
- Dating Woman Antiranana
- pizzaacasa.ro - Only the Best Free Live Cams
- Site ul gratuit de dating comunitar
- Inevitabil, ceea ce se Vasile Spiridon ºi mai mulþi prieteni — tãcuþi ºi activi spune despre Gellu Naum intrã sub auspiciile — care — i-au cunoscut bine pe Lyggia ºi Gellu Naum.
- Swiss Dating Lista site ului
- Invatati Limba Spaniola Fara Profesor
- Etnologia romaneasca azi
Cartea lui Petru nu este mare. CărŃile sînt ale prietenului meu. Poarta Soarelui. La origine, m a i ales în v e c h i l e n u m e n o b i l i a r eaceastă prepoziŃie desemna locul de obîrşi e a familiei. Es alumno en una es cuela grande. Es un alumno aplicado y or de nado ; tiene notas muy buenas.
Încărcat de
El padre de Pedro Dating Man Rouen obrero y la madre es mae stra de escuela'. Los dos son muy laboriosos y ama bles. El abuelo de Pedro es una per sona muy bondadosa. La familia de Pedro vive en una casa alta, de dos p isos, muy moderna y bonita.
Bine ați venit la Scribd!
E s t e elev într-o şcoală mare. Este u n elev silitor şi ordo n a t ; are n ote foarte b u n e. Să se traducă in limba spaniolă: făcînd 1. Ferestrele dormitorului sînt de lemn negru. Eşti un prieten bun. Soba d in camera noastră e verde. ViaŃa animalelor este foarte intere santă. Vin ul vostru este bun. Numele pi. Casa lui are scăr i. Pietrele scării sînt mari. Uşile dormitoarelor au clanŃe. Muncitori i sînt prietenii Ńăranilor. Ferestrel e casei lui sînt înalte.
Etnologia romaneasca azi
Elevii ei au note bune. Am o scrisoare de la părinŃii mei. Să se completeze spaŃiile punctate cu cuvintele corespunzătoare: 1. Los libros El vino El padre. El campesino El abuelo LECŢIA în cele ce urmează vom face cîteva precizări în legătură cu pronunŃarea spaniolăatît pentru a completa cunoştinŃele de pînă acum, cît şi pentru a preveni even tualele erori de pronunŃare. In primul rînd, cei care mai cunosc şi Site uri de dating africane limbi s ă nu se lase influenŃaŃi de pronunŃări străine.
Chiar atunci cînd disc utaŃi cu o persoană a cărei limbă maternă e spaniola, nu trebuie să vă însuşiŃi mecanic felul ei de a rosti sunetele acestei limbi.
Există cazuri cînd vorbitori i din diferitele Ńări în care se vorbeşte limba spaniolă sau din dife ritele pr ovincii ale Spaniei au o pronunŃare regională şi, deci, deosebită de limba spani olă literară. Vom înregistra, treptat şi acolo unde e cazul, principalele abater i de la rostirea corectă, academică.
MenŃionăm, deocamdată, că mulŃi dintre vorb itorii de limbă spaniolă confundă Cautand barba i de colocare Algiers b şi v. Ei spun, de exemplu, un baso de bino, în loc de un caso de vino un pahar de vin. Este reco mandabil ca, pî nă cînd vom discuta problema mai pe larg, să nu ŃineŃi seama de fenomenul pomeni t mai sus şi deci să distin geŃi cele două sunete in discuŃie, mai ales că prin confundarea lor se poate ajunge şi la confuzii de sens: vasto vast basto grosolan vacante bacante f.
Unele substantive, cum ar fi puerta, diente, piano, conŃ in cîte două vocale, care se pronunŃă cu un singur efort expirator, făcînd parte dintr-o singură silabă. Aceste grupuri de două vocale se numesc diftongi. Două vocale tari nu formează un diftong şi de aceea ele se pro n u n Ń ă s e p a r a tca făcî nd p a r t e din silabe diferite.
Obser val ie: Pentru o memorare mai uşoară a cuvintelor spaniole care conŃin diftongul ue, reŃineŃi că — în unele cuvinte — acesta corespunde adesea diftongului romînesc oa sau vocale i o.
Exemple: pararrayos grecorrom ano paratrăsnet greco-roman Ca u n r d u b l u se p r o n u n Ń ă şi r p r e c e d a t de consoanele 1, ns t alrededor împrejursonrisa suris. U n e o r i cuvintele se deosebesc ca sens, d u p ă cu r sau r r.
Exemple: pero perro dar, însă ciine coral m. Semnele de punctuaŃie în spaniolă sînt aceleaşi ca şi în romîn ă. E x i s t ă astfel: la coma el punto punto y coma dos puntos puntos suspensivos raya virgula punctul punct şi virgulă două puncte puncte de suspensie liniuŃă Semnele de î n t r e b a r e şi de e x c l a m a r e p r e z i n t ă o curiozita teîn limba s p a n i o l ă.
Cele de la înce put sînt însă răsturnate.
4101894 Invatati Limba Spaniola Fara Profesor
Iată două e x e m p l e : ¿Eres rumano? Eş ti romîn? Foarte bine! Vocativul exprimă o chemare adre sată cuiva pentru a-i atrage at enŃia asupra unei comunicări. In limba spaniolă, substantivul la vocativ se pune între semnele de exclamare.
De menŃionat că nu pot fi folosite la vocativ decît substantivele nearticulate nume comune sau proprii. Nominativ: el amigo; la patria; Pedro; Vocativ: ¡amigo! Isabel ¡Isabel!
Cînd substantivul la vocativ se găseşte într-o propoziŃie inte rogativă sau ex clamativăse pune între virgule.
Trăiască 1 M a i! Ai grijă! Es un pueblo gra nde, Cautand barba i de colocare Algiers casas bonitas y campos muy ricos. Los padresde Antonio son campesinos.
Cu BRICI ul, îi conturez lui Maryan Cernea barba / Learn How To Shave Beards
Tienen una casa muy pintoresca y en su corral varios animales: dos bueyes, una v aca, tres puercos, un Cautand barba i de colocare Algiers y cuatro cabras. Cautand barba i de colocare Algiers tiene numerosas palomas y u n amigo fiel: Negro. Negro es un perro fuerte y grande. Con Antonio y sus amigos es bueno, pero con los enemigos de Antonio es muy malo.
Negro cuida la casa y e s el amo indiscutible de todo el corral. Pierde el lobo los dientes y no las mientes. Cîin e lătrător, p u Ń i n muşcător.
