Cautand femeia de laGhouat pentru casatorie.

Sinteza lui Fernand Braudel care vede acum lumina tiparului în română este opera unuia dintre cei mai importanţi istorici contemporani şi, în acelaşi timp, opera reprezentativă a unuia dintre cele mai fecunde eurente din istoriografia actuală. Cartea de faţă este opera unei vieţi întregi.

Cercetări sistematice la Simancas şi la Dubrovnio, în arhivele italiene şi în cele franceze s-au însoţit cu o sistematică lectură a literaturii de specialitate, atenţie deosebită fiind acordată studiilor turceşti care-i dezvăluiau aspecte inedite din viaţa economică şi socială a fostului imperiu, mai ales cele scrise sau iniţiate de distinsul profesor Omer Lutfi Barkan. Autorul le recapitulează el însuşi la sfârşitul expunerii sale-eu o minuţiozitate şi probitate exemplare.

Bine ați venit la Scribd!

Materialul s-a acumulat într-o masă impresionantă şi 1-a silit pe istorie să-şi pună problema unei noi organizări a tratării. Febvre 1-a îndemnat pe Braudel să-şi modifice perspeetiva şi să scrie în locul unei eărţi despre Filip al II-lea, Spania şi Mediterana, o carte despre Mediterana în timpul lui Filip al II-lea.

Accentul Locurile de dating sunt periculoase căzut pe spaţiul maritim care fusese un unio centru de civilizaţie şi care era pe cale, tocmai în acest răstimp, să cedeze pasul în faţa Atlanticului. In momentul în care opera a început să se închege, a izbucnit războiul cu lungi ani de prizonierat în oraşul care se aflase în fruntea ligii hanseatice, din altă mare, a Nordului, Lubeck.

Aici, istoricul a început să redacteze cartea, fără să dispună de fişele acumulate, asemenea lui Dimitrie Cantemir care a scris Istoria imperiului otoman, în Rusia, spriji-nindu-se mai mult pe memorie. InBraudel verifică documentaţia şi textul şi îşi susţine teza de doctorat care apare în Dar creaţia seni ţaţă în şi publicată în a stăruit în gândirea autorului ei: a fost revăzută şi amplificată încând a apărut cea de a doua ediţie.

Eveniment de seamă în istoriografia contemporană, sinteza aceasta a constituit punctul de plecare pentru o triplă evoluţie: ea a impus cautand femeia de laGhouat pentru casatorie istoricilor un spaţiu privilegiat de apariţia timpurie a documentelor scrise, o epocă, începuturile modernităţii, şi o viziune înnoitoare a realităţilor eeonomiee şi sociale.

• Omul care cauta
• Site de intalnire gratuita Toulouse

Din până înBraudel eonduce, mai întâi alături de L. Dinel devine profesor la CoUege de France şi îmbrăţişează în eursul său realităţi tot mai bogate; 6 din acest curs ia naştere cea de a doua sinteză a sa, direct legată de prima: Ci-vilisation materielle, Economie et Capitalisme du XVe au XVIIIe siecle, apărută în trei volume masive în Primul volum a văzut de curând lumina tiparului în română: Structurile cotidianului, în traducerea lui Adrian Riza Editura Meridiane, 1.

Epocă de lente şi profunde transformări, cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea, ar fi căpătat sub pana unui istoric pozitivist înfăţişarea tradiţională: după o introducere copioasă, în care autorul ar fi subliniat, cu falsă modestie, greutatea asumată atâtea fapte şi atâtea date!

Încărcat de

Mai înainte de concluzie, autorul ar fi adăugat un capitol de viaţă culturală care ar fi cautand femeia de laGhouat pentru casatorie înfăţişarea unui guler de frişca peste o cocă indigestă. Cultura sau civilizaţia s-ar fi prezentat ca o îndeletnicire gratuită a unor visători, desprinsă de efortul tenace şi epuizant, al celor care se osteneau spre binele obştei. Lipsită de perspectivă, împotmolită în reconstrucţia tuturor detaliilor, mai ales a celor nesem-nifioative, cât şi în vechea servitute a istoriei de a lăuda pe cei puternici, o asemenea expunere s- ar fi adăugat la bibliografia problemei, obosind abuziv ochii celor care s-ar fi apropiat de trecutul Mediteranei.

In mod evident, din portretul demn de cei mai iluştri pictori spanioli, se poate vedea că istoricul nu are nici cea mai mică intenţie să minimalizeze acest personaj de statură ieşită din comun. Dar autorul a vrut să marcheze faptul că nu despre Filip al II-lea a fost vorba, ci despre o zonă de civilizaţie. Structura cărţii lui Braudel dovedeşte, cu prisosinţă, că este vorba de o altă istorie decât cea tradiţională.

Impresionează masa de documente şi reflecţia pătrunzătoare şi inteligentă a autorului; dar nu într-aceasta constă noutatea. Dar, în ciuda acestei aprecieri, dezacordul este total şi el ne face să înţelegem că ceea ce atrage sau respinge într-o operă a minţii umane nu este masa de fapte şi date şi revărsarea spumoasă a gândirii asupra acesteia, ci viziunea pe care o comunică.

Iar viziunea pe care doreşte să o împărtăşească Braudel este întemeiată pe o refacere globală a trecutului şi pe surprinderea firelor care au transmis experienţă din secole îndepărtate acelui moment şi experienţă îmbogăţită nouă celor care citim astăzi reconstituirea istoricului.

De aceea, istoria nu poate fi privită dintr-un singur unghi. Ele ne-au condus progresiv pe drumul cautand femeia de laGhouat pentru casatorie individului şi a evenimentului, depăşire de mult timp prevăzută, presimţită, întrevăzută, dar care se împlineşte, pe de-a-ntregul, tocmai sub ochii noştri. Istoricul se desprinde de fascinaţia declaraţiilor pornite din cancelariile imperiale şi caută să înţeleagă viaţa oraşelor şi a satelor, acestea din urmă adesea scufundate în tăcere.

Şi aceasta pentru că el doreşte să surprindă forţele vii, acelea care acţionează de-a lungul secolelor.

Reconstruire inteligentă şi atentă la bucuriile şi suferinţele umane, istoria revine-la ţelurile generoase urmărite de umanişti în scrierile lor; multe din paginile lui Braudel vor aminti cititorului român de meditaţia înţeleaptă a lui Miron Costin sau de ataşamentul faţă de cei care au crezut în adevărul ce răzbate din scrisul lui Iorga. Istoria încetează să mai fie simplă memorizare de fapte şi date, pentru a deveni scrutare a epocilor care au precedat momentul în care trăim şi pe care dorim să-1 înţelegem cât mai deplin.

Or, poate fi înţeles prezentul dacă i se amputează fazele care l-au precedat? Putem, oare, înţelege lumea în care trăim dacă nu acordăm atenţie lumii care ne-a precedat şi care ne poate oferi nu numai experienţă, dar ne poate dezvălui forţe încă vii în straturile mai ascunse din natura umană?

Noua istorie, interesată cu precădere în natura umană, şi-a afirmat prin această sinteză a lui Braudel mare parte din program şi din ţeluri. Dar sultanul Mah- mud…? Nu vom acuza pe Cautand femeia de laGhouat pentru casatorie că filoso-fează — ceea ce înseamnă, în gura unui istoric, fete care doresc casatorie nu ne îndoim, o crimă capitală: cartea lui este o culme a erudiţiei.

Emile Zola - Prapadul #1.0~5.doc

Ea reprezintă cincisprezece ani de muncă susţinută, de cercetări efectuate în toate depozitele de arhive, în toate bibliotecile istorice care au importanţă în lumea mediteraneană şi în lumea iberică. Fapt convingător şi exemplar. Şi nu voi spune, aşa 1 c cum nici Fernand Braudel nu ar afirma: problema este rezolvată. Problema de a organiza haosul evenimentelor în funcţie de importanţa lor prezumabilă, de a face puţină ordine în masa indistinctă şi confuză de noţiuni şi de fapte, de permanenţe, de coerenţe şi contingenţe care, cu exigenţă critică şi discriminare, aparţin istoriei.

Problema nu este rezolvată. La rândul lui, Braudel a mărturisit, în repetate rânduri, ceea ce datora maestrului său, subliniind, cu modestie, ca în lucrarea de faţă, la începutul celei de a doua părţi, că nu făcea decât să dezvolte direcţii deschise de predecesorul său. Dar după cum spune Delio Canti-mori, Braudel este un continuator al lui Febvre, fără să poată fi, însă, confundat cu nimeni şi deci nici cu maestrul său5.

Şi aceasta pentru că, mai puţin predispus la generalităţi şi la teorie, Braudel se lasă cuprins de realităţile pe care le studiază şi desprinde, pe parcurşi aspecte generale din masa de fapte care s-a acumulat cautand femeia de laGhouat pentru casatorie ochii cititorului a mii de documente de epocă. Contribuţiile teoretice, strânse la îndemnul prietenilor săi polonezi şi spanioli, în volumul Ecrits sur Vhistoire se impun prin precizie, prin elevaţie, prin capacitatea de sintetizare, dar nu au nervul, spiritul incitant, pătrunzător al lui Lucien Febvre din Combats pour Vhistoire.

În timp ce Febvre şi Marc Bloch au oferit cititorilor cărţi care au demonstrat valenţele unei istorii reînnoite, pornind de la cazuri pline de substanţă, dar particularizate, precum Luther, Rabelais, Margareta de Navara sau societatea feudală occidentală, Braudel s-a îndreptat, de la început şi direct spre cautand femeia de laGhouat pentru casatorie, îmbrăţişând istoria Europei din cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Bine ați venit la Scribd!

Cautand femeia de laGhouat pentru casatorie istorie euro peana deoarece urmărind destinul statelor mediteraneene, el a adus în discuţie şi majoritatea celorlalte state de pe continent, implicate în confruntările din marea de mijloc. Sinteza îl face să observe elementele care nu s-au schim bat de-a lungul deceniilor, eele care s-au trans format sub impulsul unor mişcări cu aspect ciclic, cele care s-au agitat la suprafaţă ner voase, asemenea valurilor: marea îi sugerează istoricului unde şi straturi, li atrage mai ales stratul cel mai adânc, cel care imprimă miş cării un anume ritm, cautand femeia de laGhouat pentru casatorie o constantă.

La longue duree. De aici, Cauta i femeia are Gatineau trece la economii, aşadar puternic implantate în geografie, climat, demografie. În cautand femeia de laGhouat pentru casatorie privinţă, Braudel continuă pe L.

Febvre care a scris o carte remarcabilă despre geografie şi istorie umană, dar dă noi dimensiuni acestei relaţii fascinante; el foloseşte pentru Balcani pe J. Cvijic, deschizător de drumuri în acest studiu, dezvoltat şi de Victor Papacostea. Intrăm, apoi în contact cu destinele colective, cu cei doi uriaşi — Spania şi Imperiul otoman — dar şi cu viaţa din interiorul altor state care se îndreaptă tot mai mult spre statul-teritoriu, în dauna statului-cetate care luase avânt în Renaştere.

In cadrul societăţilor, dezvoltate pe un anume teritoriu, apar civilizaţii, pe care autorul le trece în revistă rapid. Ultimul capitol ne vorbeşte de războaie, permanente pe mare. In sfârşit, intrăm în vâltoarea evenimentelor şi observam cum creşte supremaţia otomană, cum se încheie Liga sfântă şi se desfăşoară bătălia de la Lepanto, pentru a urmări un descrescendo ce se termină cu un război oare nu va mai avea loc.

Cititorul are impresia că s-a înălţat din străfunduri spre valuri şi dă dreptate autorului care- 1 asigură că putea să călătorească şi în sens invers, dinspre evenimente, prin conjuncturi, spre constante. În orice caz, constantele domină cartea şi cautand femeia de laGhouat pentru casatorie eonferă o notă de deosebită originalitate. Observaţiile pertinente ale istoricului, de un interes general, se cautand femeia de laGhouat pentru casatorie tocmai din analiza acestor mişcări îneete care par să frâneze însăşi mişcarea, lăsându-şi amprenta asupra deciziilor şi pe care o istorie superficială, neatentă la aceste paliere ale timpului istoric, le-a atribuit unor personalităţi singulare.

În timp ce istoria evenimenţială pe care s-a sprijinit toată istoriografia pozitivistă a stabilit un simplu Cauta i o femeie nomada de cauzalitate între evenimente, Braudel a demonstrat, prin sinteza sa impunătoare, că un eveniment nu depinde numai de ceea ce 1-a precedat imediat.

Citind documentele, istoricul a constatat că o serie de elemente umane au viaţă lungă, altele se preschimbă uşor. Braudel a descoperit aceste aspecte deoarece s-a ocupat de o vastă regiune pe un răstimp de câteva decenii; dar el nu se limitează în nici un capitol la o jumătate de secol, aducând mereu în discuţie evenimente şi elemente din secolul XV sau din secolul XVII.

Dacă ne vom ocupa numai de deciziile politice şi de aspectele militare vom avea impresia că ziua de azi nu mai are nimic din ziua de ieri pentru că între timp a avut loc o ciocnire care s-a soldat cu o victorie şi o înfrângere.

Dar dacă vom lua în considerare şi alte activităţi, vom vedea cu claritate că ziua de azi cautand femeia de laGhouat pentru casatorie activităţile economice de ieri şi că preţurile nu cautand femeia de laGhouat pentru casatorie schimbă decât la intervale considerabile.

Schimbarea sugerată de istoria evenimenţială nu s-a petrecut decât la suprafaţă; dincolo de întâmplări, întâlnim activităţile care au persistat, nu numai datorită condiţiilor de relief sau climatice sau Photo Man Dating Site, ci şi datorită modului în care oamenii şi-au organiT zat existenţa. Ca un ceasornicar elveţian, Brâu-del demontează mecanismul economic şi constată că o piesă nouă, perfecţionată apare cu greu în ruajul vieţii economice.

Tonajul vaselor, căile de comunicaţie se schimbă lent, aşa cum încete sunt mişcările comerţului cu mirodenii sau ale comerţului cu grâu. Braudel discută, în acest context, problema extrem de importantă a decăderii Spaniei care a izbutit să-şi lase amprenta asupra unui întreg continent şi asupra altor regiuni îndepărtate ale lumii şi pune în relief rolul tot mai important pe care l-au deţinut treptat în Mediterana corăbiile ţărilor de pe malul Atlanticului.

Tot astfel, el se întoarce, în concluzii la eroii săi şi formulează o încheiere care aminteşte de modul tradiţional de a privi problema libertăţii, ca un raport între personalitate şi colectivitate, nu ca relaţie modernă, antagonică, între individ şi societate: omul mare de acţiune este cel care ştie să măsoare cu luciditate registrul pe care-1 are la dispoziţie, ne spune istoricul, sugerân-du-ne câtă doză de romantism este în imaginea eroului care ne este înfăţişat că nu poate cuprinde totul, deoarece este împiedicat de soartă.

De o deosebită importanţă pentru societăţile cu ritm lent de dezvoltare în trecut, a-ceastă durată lungă explică rezistenţele opuse programelor imperiale şi anume nu ca forme de letargie, ci ca replică activă de reînnoirea fondului moştenit pentru a contracara inovaţiile ispititoare ce îşi propuneau Morbihan barba i intalnire subjuge.

Durata lungă ne face să întrevedem rezistenţa română în faţa presiunilor externe în alţi termeni decât în cei oferiţi de istoria pozitivistă condamnată să stabilească un ritm exemplar de dezvoltare şi o serie de decalaje.

Sursă a rezistenţei, durata lungă apare ca un factor di namic; este concluzia unui colocviu recent organizat de Michel Vovelle, concluzie importantă şi pentru mai buna înţelegere a istoriei civilizaţiei româneşti6.

Atent mai ales la activităţile economice şi sociale, Braudel a observat că o curbă a preţurilor, o progresie demografică, mişcarea salariilor, variaţia ratei de interes, studiul producţiei, o analfeă strictă a circulaţiei, toate acestea reclamă măsuri mult mai largi decât cele oferite de o zi sau un an, măsuri utile istoricului vieţii politice. Or, tocmai în aceşti aniy a redactat el Mediterana şi a înţeles că în timp ce vârful piramidei trăia intens clipa, în multe oraşe şi sate oamenii trăiau după alte măsuri, atunci şi întotdeauna.

Dar problema este mult mai complicată pentru că ea depinde de observator, de preferinţa pe care o poate el arăta unor aspecte extrase din scurgerea timpului.

• Dating Femeia AUBERVilliers
• Site ul dating casatorit oameni quebec

Michel Vovelle scria, pe bună dreptate, eă o istorie care refuză evenimentul şi se preocupă numai de constante, privilegiază structurile şi nu mai ştie, la un moment dat, cautand femeia de laGhouat pentru casatorie să iasă dintr-acestea, pentru că aşa cum istoria mai veche se împiedica de mişcările lente, aşa istoria structurală se împiedică de mişcarea cotidiană; Ajungem, astfel, să ne întrebăm dacă este adevărat că evenimentul nu a fostaltceva decât o izbucnire a duratei lungi, nu poate fi adevărat şi faptul că evenimentul nu a existat?

Pentru a nu intra în impasuri absurde, soluţia, conchide M. Vovelle, este să ajungem la o nouă dialectică a timpului scurt, şi a timpului lung, deoarece mutaţia bruscă nu este proprie numai epocii contemporane, ci şi epocilor mai îndepărtate, dacă se procedează la o justă evaluare a elementelor descoperite. Astfel, o anchetă a lui Paul Bois a constatat că opţiunile politice actuale ale cautand femeia de laGhouat pentru casatorie francezi din partea occidentală a ţării îşi au rădăcinile în atitudinea diversă faţă de Revoluţia franceză, constatare care pune în lumină atât; existenţa unor atitudini de lungă durată, cât şi virtuţile evenimentului, Revoluţia franceză, care le-a declanşat8.

Din anul în care a apărut studiul lui Braudel despre durata lungă şi până astăzi, conchide Vovelle, invazia structuralistă a avut loc şi istoria nu a murit, astfel că noul concept poate fi socotit că a facilitat îmbrăţişarea domeniului istoriei în specificitatea lui Apoi, scrisă în anii captivităţii, cartea aducea în prim plan aspecte de ansamblu ale civilizaţiei europene, în genul lui Ernst Robert Curtius, care în faţa fanatismului şovin şi a megalomaniei naziste aşeza Evul Mediu latin, o lume clădită prin efortul colectiv al cărturarilor aparţinând la numeroase popoare Scrisă în timpul prizonieratului de la Lubeek, cartea lui Braudei ridica problema civilizaţiei, aşa cum în captivitatea de la Arn-hem, J.

Huizinga redacta o carte despre virtuţile umane, după ce elveţianul W. Kaegi şi românul Nicolae larga sublimaseră locul popoarelor mici în cultura europeană Mediu de comunicare şi de schimb de bunuri şi valori, Mediterana vădea diversitatea civilizaţiei europene, mai accentuată în părţile Mării Negre pe care Gheorghe Brătianu o evocase într-o sinteză care completa fericit perspectiva operei braudeliene13; de altfel, istoricul român este prezent în cartea de faţă.

Legătura dintre Mediterana şi Europa, în gândirea lui Braudel, este dezvăluită şi de o sinteză recentă, coordonată de istoricul francez, în care cei doi termeni se întrepătrund Despre diversitatea Europei şi a Mediteranei autorul vorbeşte limpede în paginile despre istmuri şi căi de comunicaţie, subliniind faptul că Europa are o bogăţie imensă de tradiţii şi culturi şi că lumea mediteraneană a influenţat-o în grade diferite.

In mod firesc, în prim pian apare Spania, nu pentru că autorul ar fi rămas ataşat de vechiul său proiect — o carte despre Filip al II-lea, ci pentru că politica intalneste femei din sighișoara lumea spaniolă i se dezvăluie mai clar. Vorbind despre începuturile războiului din Cipru, Braudel afirmă ou francheţe că Turcia din secolul XVI rămâne o necunoscută, tot ceea ce ştim fiind perceput din exterior, din rapoartele ofi-cile ale emisarilor occidentali.

Dar nici un stat nu a mai reuşit să introducă un ecumenism în această zonă, pe urmele imperiului roman şi ale imperiului lui Justinian. Întemeiat pe ceea ce i-au spus arhivele occidentale, istoricul nu generalizează, ci caută să descopere şi să înţeleagă alteritatea Spaniei, lumea cu care se confruntă şi în funcţie de care se defineşte ea.